The year of living dangerouslySpune-mi cine eşti
ca să-ţi spun cum te-am uitat
Nebun, prozaic
Prea tânăr, prea bătrân
Prea acum.

Spune-mi cine sunt
ca să-ţi spun cum m-ai uitat
Visătoare, indecisă
Prea dură, prea frumoasă
Prea mereu.

Spune-mi unde sunt
ca să-ţi spun cum am fugit
Idealistă, nereaslistă
Prea ştearsă, prea grena
Prea eu.

Spune-mi cine suntem
ca să-ţi spun cum n-am aflat
Spune-mi cine sunt
ca să ştiu că n-ai uitat
Spune-mi cine-ai fost
ca să-ţi spun cum te-ai uitat.

Zeul cultului numit intamplareEtern zeu al imposibilitatii de a spune
ca faima-ti apune. Lipsit de eleganta si subjugat in detasare,
oare esti capabil de vreo minune
cand vraja apune? Zeu inchis in oglinzi patate de resemnare.

Sarcofag al nepasarii mele superb ca un eufemism
pentru cuvantul "egoism". Cu ochii sangerand in abandonare,
ca un Iisus convertit la budism
din egoism. Ce sunt eu, in zare doar un cristal de sare?

Invata-ma, o, zeu, si pe mine sa zbor peste mare
de uitare. Cu aripi ascutite, de indiferenta,
chiar daca patima nascuta din desfranare moare
fara ragaz pentru uitare. Zeu fara esenta, doar o prezenta.

Adept al cultului cel mai raspandit sub s

La sfarsit de infinitDaca ar stii visele din ce motiv nu mai stiu sa visez
s-ar rasuci in mormant. Tot ce imi reprosez
*catre sine* si nu ti-ar trece prin gand
e ca de atata stat aici, exorcizand
sufletul meu de tine, cel ce ma chemi inca uneori,
am ajuns sa cred ca suntem doi actori.
*tresare* Cum sa-ti explic? Parca nu suntem spontani;
aproape vidati, inumani.
Ai zice ca ni se ordona ce sa simtim
*ezita* pe cine sa iubim...

Am avut si un vis ciudat... Se facea ca ne priveam pe noi
pe o scena, jucam amandoi.
*rade* Daca ar stii nebunia din ce motiv am innebunit...
ma simt de parca ai fi infinit...
Dar sa revin la vis... *ofteaza* Se facea ca te m

Incursiune in Absolut

Iarta-mi scurta incursiune in absolut
– Asta daca mai tii minte cum ne-am cunoscut –
Absolut. Irelevant si ireversibil.
Totusi, absolut. Incredibil.
Absolut. Intamplator.
Absolut. Toate mor.
Minte. Pierduta in absolut.
Absolut. Sincer, n-am crezut.
Absolut. Sublim pericol.
Absolut. Ridicol.
Ne prefacem. Intorsi in absolut.
Absolut. Asa a inceput.

Absolut irelevant si ireversibil.
Totusi absolut incredibil.
Absolut intamplator.
Absolut toate mor.
Minte pierduta in absolut.
Absolut, sincer n-am crezut.
Absolut sublim pericol.
Absolut ridicol.
Ne prefacem intorsi in absolut.
Absolut lipsit de-nceput.

Breaking Point

Breaking Point

- Deci încerci să-mi explici că sunt singurul idiot care crede în asta, nu?
- Nope. Încerc să-ți explic că ești singurul idiot care crede în asta și nici măcar nu ești implicat…

Și așa începe totul… Pentru că niciodată cel care crede în ceva nu ia parte la nenorocitul ăla de ceva…

- Și cum s-a ajuns la asta?
- Adică de ce am murit?
- Dacă vrei să fii atât de directă, da. De ce ai murit?
- De plictiseală…

Pentru că așa moare totul… din plictiseală&#

Distrugatorii de ViseMi-am scrijelit in mod expres cu creionul in calendarul de intalniri de afaceri: zi de URA. Astazi e zi de ura. Ziua cand las pantofii de meeting si taiorul de friptura, ma imbrac in cele mai nepotrivite, mai vechi, si mai funky haine si ii urasc pe toti.

Monitorul laptop-ului s-a crapat sub aura mea. Am zambit catre tastele negre, si, intr-o ultima incercare de repros disperat, tasta “Enter” mi-a sarit in ochi, cu sageata aia redundanta care trimite intr-o directie prea generala cu tot. Tasta “V” i-a urmat imediat. Ciudat. Desi orbita, puteam sa vad mult mai bine acum...

Mi-am bagat demisia in el de serviciu si am pleca

Eu si doua euriAzi te-am visat. Era atât de real încât am vrut să-mi fug din sine. Zâmbeai. Mie nu-mi zâmbisei niciodată aşa. Am simţit o durere imposibil de localizat, şi totuşi cumva fizică, şi m-am trezit cu un nod în gât, ca şi cum m-aş fi chinuit prea mult timp să-mi înghit cuvintele pentru că n-avea cine să le asculte, şi o voce hârâită, răguşită, de parcă mă apucasem să zic mai multe decât ar fi trebuit, într-un timp foarte scurt, ca să compensez acum, când în sfâr#

Jurnal intr-o scrumieraJurnal într-o scrumieră, jurnalul lui „a fost”

Suntem zidiţi în nefiinţă
suntem dorinţă,
fum de ţigară şi scrum,
suntem acum.

Sunt uitare pretinsă adâncă
sunt o stâncă,
scrum făcut ţigară,
sunt amară.

Suntem nefiinţă zidită în noi
suntem doi,
ţigară făcută scrum, două stânci,
suntem atunci.

Sunt adâncime ce-a uitat cum să pretindă
sunt dorinţă în oglindă,
fum de scrum ars, sunt tot ce ştiu
nu mai ştiu să fiu.

Aminteste-mi de mineAmintește-mi de mine

Fumul îi juca în păr - sau în ce mai rămăsese din el - de parcă ar fi fost un strigăt de avertizare al fantomei altor vise, ce azi nu mai aveau de către cine să fie visate. M-am întrebat de câteva ori dacă simt că mă pierd încet pentru că eu însămi sunt numai un vis care nu mai are de către cine să fie visat. Dacă mă sting pe măsură ce toți mă uită... Pentru că un vis... zeilor, câtă personalitate are uneori un vis...

Te-ai întors și mi-ai zâmbit c

OrasulInCareZeiiRadCuLacrimi2Orasul in care zeii rad cu lacrimi – Partea a II-a

- Interventia mea pur si simplu a cauzat creearea unei legaturi. Care nu trebuia sa existe, nu fusese menita sa fie vreodata acolo.

- Deci asa stii?
- Asa stiu.
- Si eu cu care... dintre voi... vorbesc?
- Imi pare rau...
- Inteleg.
- Asa a fost sa fie. S-a tras la sorti. Soarta a decis.

****

Cerul geme sub greutatea luminii, ca si cum ar fi singura piedica dintre pamant si foc. As fi putut sa jur ca am dormit doar cateva secunde, aproape doar o senzatie de cadere, ca cele pe care le simtim uneori exact la granita dintre stare de veghe si somn. Sa nu fi fost faptul ca atunci cand

Vanilla SkyVanilla Sky

Doar sticlă spartă şi uitare
să-ngroape conceptul din noi (care moare)
Redundanţă infinită
logică necioplită
cuvinte aruncate
fotografii ce-au fost doar imaginate.
Nefiinţă.
Lipsă acută (şi perfect justificată) de credinţă.
"noi" (cel de la graniţa cu "eu")
Azi suntem
Dumnezeu.

De ce să crezi când poţi fi tu
cel care sparge şi uită
care moare infinit (fără consecinţe)
în redundanţă
fără logică
în fotografii editate
fără fiinţă
c&

Ploaie de toamna

"Ce ciudat e cand ploua, cum unii oameni se ascund, si altii se plimba ca si cum nu ar cadea stropi mari de apa din cer. Eu cred ca celor care se ascund le e frica sa nu li se intinda machiajul. Si mama se machiaza, si mereu il atentioneaza pe tata sa nu o sarute ca i se ia rujul. Da, asta trebuie sa fie."

Un copil de 7 ani, pe o banca in fata casei, se uita la trecatorii grabiti. Cerul era innorat, si stia ca atunci cand e cerul innorat va ploua. Si stia ca atunci cand ploua se intinde machiajul oamenilor, si de aceea ei se ascund.

"Ce ciudat e, cand ploua...de ce oare se ascund toti sub umbrele, nu e ca si cum nu ar face dus acasa diminea

Ziua In Numele Uitarii

Ziua În Numele Uitării

Hai să ne despărţim online. Nu, nu. Propun altfel. Îţi scriu o scrisoare. E mai intens. Bine. Fie. O scrisoare online! Ce zici? E un compromis OK?

Şi ce dacă noi doi n-am avut niciodată vreo relaţie? Ce, când eram mică şi îndrăgostită de Steve Vai, crezi că am avut cu el vreo relaţie? Şi totuşi, când am ştiut că vine momentul să inchid acel capitol din viaţa mea, tot a trebuit cumva să-mi iau adio de la el. Nu am putut să plec aşa pur şi simplu, să-l îngrop und

Marele nostru sacru neadevarMinte-ma sincer macar o zi!
Te rog, nu-mi spune ca nu stii!
Saruta-mi nebunia din ochi
Cand vocea mi se-ascunde prin gropi.
Spune-mi incotro sa merg
Cand deznadejdile nu se mai sterg.
Rasari tu in locul lunii
Pe cerul asta al minciunii!
Si moartea sa ne fie stapanul
De n-om mai zambi niciunul.

Ca ultima raza de speranta
Pune situatia-n balanta.
Sa ninga cu stele-n lumea noastra
Oricat ar fi muzica de proasta.
Sa ma doara tristetea ta
Daca ti-ai fi dorit altceva.
Arde-mi iubirea din sange!
Scoate-mi ochiul care plange!
Cu sageti otravite si sarbacane
Sopteste-mi cuvinte profane!

Lasa-ma sa te privesc pret de-o ispita
Inven

Poate.Poate-ar trebui sa ne crucificam gandurile
pe crucea personalitatii altcuiva
sau sa ni le supunem unui fel de pat al lui Procust
batut din lemn de canoane ce nu ne aparin.

Poate-ar trebui sa ne cenzuram sentimentele
cu beep-uri in note de romantism in chinuri
sau sa ni le sculptam dupa vreun Sfinx
construit din caramizi de ignoranta supra-estimata.

Poate-ar trebui sa putem sa nu mai putem,
sa ne masuram vrerea dupa a celor pe care-i vrem,
cu un compas din fier de cruzime
si varful de intepaturi in mandrii ignorate in mod studiat.

Poate-ar trebui sa ne crestem iubirile-ntr-un ghiveci
din lutul iubirilor altora
si sa ni le udam cu

Browse More Like This

More from ~MOOdy013

La orbireAm stat de vorba cu Timpul. Si el m-a reinvatat sa cred ca a visa nu e neaparat un mod de a iti lasa viata sa treaca pe langa tine, dar nici neaparat un mod de a ti-o trai. Asa am aflat ca substantivul "compromis" nu e neaparat un lucru negativ.

Am stat de vorba cu Eternitatea. Si mi-am dat seama ca ea si Timpul sunt nimic mai mult decat doua concepte opuse care depind unul de celalalt. Ca binele si raul. Am constientizat ca marele paradox a doua concepte opuse nu este ca sunt interdependente, ci ca ceea ce le caracterizeaza e ca au o singura trasatura care le face sa devina opuse, si infinite restul de trasaturi in comun, si asa am inteles

Draco dormireDaca ar fi sa ne-ngropam in inutil
ca-ntr-un sicriu senil
Daca ar fi sa ne gandim sa-ntrebam
daca are sens sa mai contam
Daca pentru vesnicie nu ne-ar plictisi
ca ne fug zilele de sub paharele de vin si daca n-am obosi
Dac-ai observa ca ma-nec in indoieli
si nu le-ai mai crede plictiseli
Dac-as atinge sublima perfectiune
ti-ar parea la fel de banala sau ai crede ca-i minune?

Cand ma arde soare de dezndadejde-n fiecare zi
si transpir trairi absurde si nu vreau sa stii
Cand mi se topesc ideile-ntr-o minunata disperare
de fiecare data o alta evadare
Cand nu mai vreau sa stiu pan-la sfarsit
in ce fel am interpretat gresit
Cand vr

A random theory/* Aveam o durere surda de cap datorata mahmurelii aferente cantitatii considerabile de alcool ce trecuse in sistem in seara precedenta si ma uitam cu fascinatie aproape retardata in gol, oriunde ar fi fost el. Caldura infernala, ca in poeziile lui Bacovia, ma facea sa vad cam in ceata, iar vantul fierbinte care adia, imbolnavind si mai mult atmosfera, imi trantea nisip in ochi. Purtam o rochie neagra, lunga, un pic cam prea gotica pentru decorul acela, eram desculta si cu parul prins intr-un coc putin prea neglijent. Fumam complet lipsita de gratie, aproape ca un tractorist, iar excesul de soare imi facea nasul sa arate rosu aprins ca al unu

View Gallery

Featured in Groups

Crimele liberatii din noi

by ~MOOdy013, Sep 25, 2007, 5:41:11 AM
Literature / Poetry / Philosophical / Open

Spune-mi, cat timp a trecut
de cand ai patruns ultima oara in necunoscut?
Cati ani ti-au alergat prin sange
de cand ai uitat ca vantul plange?
Cate miliarde de secunde ti-au impietrit privirea
de cand ai rupt din tine nemurirea?
Ce mii de vise a trebuit sa ingropi in zambete pretinse
pana ai invatat sa traiesti intre suflete stinse?
Cata vreme ti s-a scurs printre riduri
de cand stai ca femeia lui Manole inchis intre ziduri?

Spune-mi, cate luni de amintire am facut scrum
de cand traim numai pentru acum?
Cati kilometri de decadere spirituala ne-au zburat prin credinta
de cand am pictat toti zeii in culori de nefiinta?
Cate trenuri am privit trecand prin garile dintre mine si tine
de cand am uitat ca cerul ne-apartine?
Ce distanta masurata in concept natang e in amandoi
de cand am uitat ce-nseamna sa fim noi?
Cata libertate am legat in lanturi de norme din trecut
de cand am invatat ca a fi liber inseamna a nu avea nimic de pierdut?

640

24 11 7

Crimele liberatii din noiby ~MOOdy013

Favourite

Description Details Share

Download HTML download, 1.1 KB

Original title: "The crimes and sins of the art of living dangerously", go figure, could not make it fit in that small box unless I translated it in binary code.

Eul liric, in aceasta poezie, are un monolog interior. Deci acel "noi" din cea de a doua strofa reprezina constiinta eului liric, nu iubitul, bunicul, pisica sau mai stiu eu ce d-astea. Just so I know I've made myself clear.

Details

Stats

Submitted on: September 25, 2007
File Size: 1.1 KB

Views: 640
Favourites: 24 (who?)
Comments: 11
Downloads: 7

~~love 0 0~~

joy 1 1

~~wow 0 0~~

~~mad 0 0~~

~~sad 0 0~~

~~fear 0 0~~

~~neutral 0 0~~

~eminescuhipiot Oct 3, 2008

No comment. Foarte tare.

"Cata libertate am legat in lanturi de norme din trecut
de cand am invatat ca a fi liber inseamna a nu avea nimic de pierdut? " ... Asa sa fie?